Serialul Ömer, cu rolurile principale interpretate de Selahattin Paşalı, Gökçe Bahadır și Barış Falay. Atât popularitatea pe rețelele sociale, cât și audiențele cresc cu fiecare nou episod, iar faptul că este o lecție de actorie este cât se poate de clar. Rolurile sunt atât de bine construite și interpretate încât privitorii urmăresc cu admirație.
Nu voi intra în detalii despre subiectul serialului, însă aici regăsim imposibilitatea, dragostea, prejudecata, inocența și curajul – puțin din toate. Dificultățile protagonistei și ale protagoniștilor modelează povestea, iar viața celorlalte personaje îi îmbogățește și mai mult firul narativ. Pe de o parte, ne este prezentată iubirea lui Ömer pentru o femeie divorțată și mai în vârstă decât el, iar reacțiile familiei și mediului înconjurător îi afectează atât pe el, cât și pe femeia iubită, Gamze.
Ceea ce m-a determinat să scriu acest text a fost, însă, chimia excepțională pe care o căutam de mult timp între doi protagoniști – și pe care am găsit‑o în sfârșit în acest serial: Ömer (Selahattin Paşalı) și Gamze (Gökçe Bahadır). Recunosc că, atunci când s‑a anunțat distribuția, am știut că cei doi vor face o pereche frumoasă, dar nici eu nu mi‑am imaginat că armonia lor va fi atât de absolută. Când această chimie uluitoare se îmbină cu forța interpretării, rezultă scene atât de plăcute de vizionat încât, drept spectator, sunt de-a dreptul fericit.
La sfârșitul celui de‑al doilea episod există o scenă dintr-o cofetărie (mă refer, desigur, la partea de dinainte ca tatăl lui Ömer, Reşat, să sosească) pe care am refăcut‑o de nenumărate ori și nu mai pot să număr de câte ori m‑am uitat. De fapt, pot spune că toate scenele dintre Ömer și Gamze sunt extrem de reușite. În acest sens, trebuie să le mulțumesc în mod special scenaristului serialului. Chiar dacă este un format adaptat, consider că a fost tratat cu mare grijă și pricepere.
Dacă mă întrebați cine este cel mai rănit în această poveste, răspunsul meu este: Gamze. Pentru că ea îndură cele mai multe suferințe și, din această cauză, nu reușește să fie curajoasă. Cuvintele Nisei – potrivit cărora „Ömer suferă cel mai mult” – o fac să dea și mai mult înapoi. Dacă ar fi să întreb cine este cel mai inocent personaj, până nu demult aș fi spus Ömer, dar după ce s‑a logodit cu Süreyya nu mai pot spune asta. Și totuși, în privința inocenței în iubire, eu aleg tot Gamze: pentru că un tânăr care îi intră brusc în viață o face să creadă din nou în dragoste, îi începe să își vindece rănile și, tocmai atunci când ea era convinsă și încrezătoare, sub presiunea celorlalți și pentru binele acelui tânăr, a fost nevoită să spună „nu”. Ömer a fost cel care a convins‑o, iar când a fost refuzat, deși a realizat cât de mult a suferit și ea, s‑a logodit în continuare – un gest prin care, în opinia mea, și‑a pierdut o parte din inocență. Dar asta nu schimbă faptul că îl privește cu multă dragoste. Totodată, și curajul îl definesc mai ales pe Ömer. Neputința Gâmzei de a aduna curajul are, desigur, cauze întemeiate.
Privind ansamblul, e evident că personajul care suferă cel mai mult este Gamze. Sper ca în adaptarea originală lucrurile să stea asemănător și să avem ocazia să urmărim pe îndelete dinamica dintre Gamze și Ömer. Mi‑ar plăcea foarte mult să vedem ziua în care se vor căsători și familia Ademoğlu va fi jenată de prejudecățile față de Gamze. Un alt aspect pe care abia aștept să‑l descopăr este trecutul Gâmzei – durerea ei trecută va aduce, cu siguranță, secvențe excepționale, iar cu talentul lui Gökçe Bahadır vom avea scene memorabile.
Scenele dintre Gamze și Ömer sunt transpuse pe ecran cu o imagine absolut splendidă. În special secvența de vis a fost de excepție. Îmbinarea direcției impecabile cu chimia și forța interpretării actorilor dă naștere unor secvențe de neuitat. De asemenea, ca simplu spectator, sunt recunoscător celui care a avut ideea de a-i aduce împreună pe Gökçe Bahadır și Selahattin Paşalı. Le doresc din suflet succesul pe care îl merită și aștept cu nerăbdare evoluția scenelor lor. Dacă încă nu ați început să urmăriți serialul, vă recomand cu căldură să îi acordați o șansă. Vă doresc vizionare plăcută, din inimă!